Geografia muntilor Bucegi:Trasee, Cazare, Indicatoare, etc

Geografia muntilor Bucegi

Bucegi=Buciac,Buciaciu sau Buceci, acestea sunt denumirile initiale asa cum apar in documente de sec. 16. Semnificatia cuvantului este de padure de fag care acopera mare parte din intinderea muntelui.Andrei Pandrea in cartea Hoinar prin Bucegi scria ca inca se folosea denumirea de Buceci, de catre unii batrani din Branul de Sus, undeva pe la 1950.

Masivul Bucegi este limitat la N de Valea Rasnoavei si a Ghimbavului,precum si de localitatea Bran care il despart distinct de Muntele Postavarul,precum si de coltul de S V al Tarii Barsei.Spre E,Valea Prahovei traseaza o granita clara,care il separa de Garbava.Spre V,Masivul este limitat de o serie de vai (Poarta,Bangaleasa,Grohotis si Bratei) si depresiunea larga a Branului,dincolo de care se ridica Piatra Craiului si Ezerul Papusa.Spre S fetele repezi ale muntilor Lespezi,Surlele si Paduchiosul il despart de regiunea subcarpatica.
Din punct de vedere geografic deosebim in masivul Bucegi o serie de culmi si creste,delimitate si despartite intre ele de vai fluviale si glaciare,aceste culmi converg toate in puncetele cele mai inalte ale masivului-Vf.Omu (2507m) situat in partea nordica.In continoare va voi face o prezentare a acestora:
1 Culmea Bucegilor orientata N-S,este cuprinsa intre Valea Cerbului,Valea Ialomitei,Valea Izvorul Dorului si Valea Prahovei.Ea reprezinta spre Valea Prahovei un abrupt-abruptul prahovean ca un zid aproape vertical si usor in trepte,cu diferente de nivel relativ ajungand la 1400-1500m.Portiunea nordica este cea mai inalta.Spre interior pantele sunt foarte line,rotunjite si impreuna cu inaltimile culmii Babele-Dichiu formeaza Platoul Bucegilor,cu o altitudine medie de 2100m.Muntii ce compun culmea Bucegilor sunt:
a)Vanturisul(1930m),cuprins intre Valcelul Paduchiosul si Valea Dorului. b)Varful cu Dor (2006m),cuprins intre valea Izvorul Dorului si Valea Sgarburei spre Valea Prahovei prezinta o panta mai domoala in comparatie cu restul abruptului.
c)Furnica (2100m) cuprins intre Valea Pelesului,Valea Sgarburei si Valea Izvorul Dorului.
d)Piatra Arsa (2041m) limitat intre Valea Pelesului,Valea Babei si Valea Izvorul Dorului.
e)Jepii Mari (2075m) intre Valea Babei si Valea Urlatoarea Mica.
f)Jepii Mici (2148m) cu forme de relief caracteristice-varfurile Claia Mare si Claia Mica.Cuprins intre Valea Urlatoarea Mica,Valea Jepilor si partea superioara a Vaii Izvorul Dorului.
g)Caraiman (2384m) cuprins intre Valea Jepilor si Valea Alba.
h)Costila (2490m) cuprinsa intre Valea Alba si Valea Cerbului.

2 Culmea Babele-Dichiu orientata N-S,este cuprinsa intre Valea Sugarilor,Valea Ialomitei si Valea Izvorul Dorului.Ea reprezinta culmea Interioara a masivului,inclinata spre Valea Ialomitei.Muntii care compun aceasta culme,de la N la S sunt:
a)Babele (2290) cuprinsa intre Valea Sugarilor portiunea de pe platou a Vaii Jepilor si Valea Ialomitei.
b)Cocora (2169m) cuprins intre Valea Cocorei,Valea Ialomitei si valea Izvorul dorului.
c)Laptici (1882m) cuprins intre Valea Laptici si Valea Blanei.
d)Restul muntilor din aceasta culme:Blana,Nucet,Obarele,Vanturisul,Dichiu.Desi nu fac parte organic din aceasta culme,totusi,prin pozitia lor interioara fata de masiv,putem aminti aici Coltii Obarsiei (2485m).Au aspect caracteristic in scara si sunt cuprinsi intre Valea Cerbului,Valea Obarsiei Ialomitei si Valea Sugarilor.

3 Culmea Strunga orientata E-V si in continuare N-S este cuprinsa intre Valea Gaura,depresiunea Branului si Valea Ialomitei compusa din:
a)Doamnele (2401m) cuprins intre Valea Gaura,Valea Obarsia Ialomitei si valea Doamnele.
b)Gutanul (2242m) cu un versant nordic al culmii,orientat E-V,prezinta un abrupt spre partea inferioara a Vaii Gaura si spre depresiunea Branului.
c)Batrana(2177m) cuprins intre Valea Doamnele si Valea Horobei.
d)Creasta Strungii care se intinde de la N spre S intre muntele Gutanul si muntele Tatarul,lasand in interior spre masiv Muntii Doamnele si Batrana,compus din:
-Strungile Mari(2146m) si Strungile Mici (1954m)
e)Colti,intre Valea Horoabelor si Valea Coteanului.
f)Coteanu intre Valea Coteanu si Valea Vacariei.
g)Tatarul(1966m) cuprins intre Valea Vacariei si Valea Mircea.
h)Plaiul Mircii(1872m) intre Valea Mircii si Valea Bolboci.
i)Lucacila (1703m) intr Valea Bolboci si Valea Lucacila,iar ultimul Lespezi.

4 Creasta Tiganesti-Gaura orientata N-S si apoi E-V,intre depresiunea Branului,Valea Gaura si Valea Malaesti,compusa din:
a)Clincea(2071m) orientat V-E si marginita intre Valea Portii,Valea Urlatoarea Clincii si inaltimile dinspre Sohodol.
b)Creasta Tiganesti (2421m) orientata N-S si cuprinsa intre muntele Velicanu (1901m),Valea Tiganesti,Coltii La Scara.
c)Creasta Padina Crucii (2028m) paralela cu Creasta Tiganesti,cuprinsa intre Valea Tiganesti si Valea Malaesti..
d)Ciobotea (2197m) orientat E-V,cuprins intre Valea Urlatoarea Clincii si partea superioara a Vaii Poarta
e)Gaura (2275m) intre partea superioara a Vaii Poarta,Valea Catunului si Valea Gaura

5 Creasta Bucsoiu (2490m) orientata N.E-S.V intre Valea Malaestilor,Valea Glajariei si Valea Morarului.
6 Creasta Morarului (2357m) este orientata E-V si este cuprinsa intre Valea Morarului si Valea Cerbului.
7 Vf. Omu (2507m) cel mai inalt varf din masiv.In apropiere spre S se gaseste Vf. Bucura Dumbrava (2503m) denumit si Varful Ocolit.

Masivul din dreapta Prahovei prezinta o structura geologica dintre cele mai complexe si este constituit, in principal, din conglomerate, din calcare si din gresii micacee, asezate pe un fundament de sisturi cristaline denumite„seria cristaliana a Leaotei”. Conglomeratele ocupa cea mai intinsa suprafata a masivului si sunt foarte evidente pe versantele abrupte ale acestuia; calcarele jurasice apar fie sub forma de lentile de mari dimensiuni in apropierea Sinaiei(Valea Zgarburei, Valea Pelesului), fie insular, incluse in conglomeratele muntilor Scara, Padina Crucii, Doamnele, Babele, fie in mase compacte pe desfasurarea Culmii Strunga precum si pe Valea Ialomitei, de-a lungul careia alcatuieste interesantele formatiuni carstice ale Pesterii Ialomita(grote, galerii, o retea hidrografica subterana cu mici lacuri, iar catre fund, bogate concretiuni calcaroase), Cheile Ursilor, Cheile Zanoagei, Valea Horoaba, si in sfarsit, Turnul Seciului si Turnuletul, imense coloane de calcar ce se inalta din mijlocul padurilor de molid, in apropierea hotelului Pestera. Gresiile micacee sunt mai frecvente de-a lungul portiunii de platou a Vaii Izvorul Dorului si pe flancul muntilor Cocora, Laptici precum si in zona interioara a muntilor Jepi si Piatra Arsa. Este de remarcat, totodata, ca cele mai interesante fenomene de glaciatiune din masiv sunt grupate in jurul Vf. Omu, pe vaile Cerbului, Morarului, Malaiestilor, Gaurei, Ialomitei si Doamnelor la a caror obarsie intalnim numeroase caldari glaciare.

Parcul Natural Bucegi figureaza in Legea nr. 5/2000 cu o suprafata de 32.662 ha, pe teritoriul judetelor Dambovita, Prahova si Brasov. Avand in vedere marea diversitate geologica, geomorfologica, carstul ce prezinta o importanta deosebita prin frumusetea peisajului si prin interesul stiintific (Pestera Ialomitei, Pestera Ratei, Cheile Zanoagei, Cheile Ursilor, Cheile Orzei, Cheile Tatarului, claile din Lespezi, Canionul Horoabei, lapiezuri, doline, etc), precum si prin marea diversitate biologica, masivul Bucegi merita statutul de zona naturala protejata (parc natural) de interes national. Rezervatiile naturale aflate in limitele parcului au un rol deosebit in protectia si conservarea unor habitate si specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, geologic, speologic, paleontologic.

Rezervatia naturala mixta Pestera – Cocora – Horoaba cuprinde sistemele carstice Batrana - Pestera Ialomitei: Cheile Ursilor, Cheile Pesterii, Pestera Ialomitei (monumente ale naturii) si sistemul din Valea Horoabei: lapiez, Cheile Horoabei si Turnul Seciului (monumente ale naturii); padurea (molidisuri) si pajistile de pe culmile Cocora, Batrana si Piciorul Babelor, palcuri de larice pe stancile din Cheile Ialomitei, jnepenisuri pe Valea Horoabei, muntele Batrana, muntele Cocora, palcuri sau exemplare izolate de zambru (Pinus cembra) - relict glaciar pe Valea Horoabei pe muntele Batrana si muntele Cocora; o vegetatie subalpina deosebit de bogata: Festuca apennina, Viola biflora, Valeriana montana, Arabis alpina, Cortusa matthioli, Poa alpina, Ranuculus reperns, Carduus personata, etc. Ca raritati floristice intalnim: paiusul (Festuca apennina), nopticoasa (Hesperis moniliformis) – endemism relictar pentru Bucegi, stanjenelul de munte (Iris dacica) – endemism pentru Carpatii sudici, Secale montanum - element mediteranean - balcanic. O bogata fauna fosila de amoniti a fost identificata in orizontul de calcare jurasice (Phylloceras antecedens, Holcophylloceras zignoianum) precum si de cefalopode, brahiopode pe Valea Horoabei. In cadrul acestei rezervatii se afla: rezervatiile naturale, botanice Poiana Crucii si Poiana Horoabei, unde se ocrotesc pajisti specifice etajului subalpin superior de tipul Festucetum rubrae subalpinum, care cuprind raritati precum Gentiana bulgarica.

Rezervatiile naturale mixte Orzea - Zanoaga si Zanoaga – Lucacila cuprind sistemul carstic Zanoaga: Cheile Zanoagei Mari, Cheile Zanoagei Mici, Cheile Orzei (monumente ale naturii), frumoase paduri de molid (Pices abies); o vegetatie termofila compusa din elemente floristice rare sud-europene, sud-mediteraneene sau balcanice: secara de munte (Secale montanum), Iris dacica, scorusul (Sorbus cretica), spinul (Carduus candicanus), umbelifera (Athamantha hungarica), timoftica (Phleum montanum), caprifoiul (Lonicera caerulea), cosaci (Astragalus depressus), etc.

Rezervatia naturala complexa Cheile Tatarului cuprinde sistemul carstic Tataru: lapiez, doline, Pestera Ursului si Pestera Mica (din Cheile Tatarului), Cheile Tatarulului (monument al naturii), elemente floristice rare, asemanatoare cu cele din rezervatia Zanoaga; o fauna fosila abundenta si diversa: Macocephalites macrocephalites, Propanulites, Procerites sp., Choffatias sp., Loboplanulites sp., Phylloceratidae, etc.
Rezervatia naturala mixta (speologica, geomorfologica) Pestera Ratei cuprinde sistemul carstic Ratei: Pestera Ratei, Cheile Rateiului (monumente ale naturii); Pestera Ratei formata din galerii meandrate, dispuse pe trei etaje, insumand 5160 m este o pestera gigantica si reprezinta cel mai important fenomen endocarstic din Bucegi. Concretiunile de calcit, gips si aragonit, elemente rar intalnite in alte pesteri din tara ii sporesc valoarea.

Rezervatia naturala botanica Turbaria Laptici, cuprinde mlastina oligotrofa care adaposteste elemente floristice rare: Salix myrtilloides – relict glaciar de origine nordica, Salix phylicifolia, Valeriana simplicifolis, oreofitul balcanic Swertia punctata. Aglomerarile de Sphagnum formeaza depozite de turba ce se gasesc la baza tulpinilor de molid, pin, mesteacan, ienupar pitic.

Rezervatia naturala paleontologica Plaiul Domnesc, formata din calcare tithonice fosilifere, cuprinde o bogata fauna fosila reprezentata de 250 de specii, care include numeroase forme noi pentru stiinta, cele mai reprezentative fiind: bivalvele (80 specii – Ostrea, Spondylus, Avicula, etc.), gasteropode (60 specii – Norinea, Neritopsis, Protocyprae tithonia, ultima reprezintand o specie rara, fiind identificata pentru prima data in lume in Sicilia si apoi in Plaiul Domnesc), crustacei (40 specii - Prospon, Glaessneropsis, Galathea, etc.), cefalopode (17 specii – Duvalia, Haploceras, Aptychus, etc.), brahiopode (15 specii – Terebratula, zeilleria, etc.), corali, spongieri, hidrozoare.

Rezervatia naturala, paleontologica Plaiul Hotilor, obiectul ocrotirii este acelasi, ca si in cazul rezervatiei naturale Plaiul Domnesc.

Monumente ale naturii din Bucegi sunt deasemenea si cele mai semnificative forme de modelare eoliana : Babele, Baba Mare, Sfinxul si stanca de la Varful Omu.

Un fragment din cartea Hoinar prin Bucegi de Andrei Pandrea, ce prezinta interesante pagini de istorie, geneza populatiei si toponimie in zona muntilor Bucegi:

www.eco-bucegi.eu